REFUZ A FI CAPITALUL SOCIAL AL CUIVA
In sistemul bancar este posibil ca pe grupe de clienti persoane fizice,fonduri de bani så fie dirijate favorizant plåtind imprumuturile unor clienti,anulånd dobånzile.Unii percep si mitå legalizatå intretinånd sistemul de rambursare pe baza alocatiilor ce le primesc anumite categorii de clienti :pensionari si someri,angajatii unor firme .
Caracatita speculatiilor legislative,prin intårzieri de plåti si inregistråri scriptice fictive la care se adaugå unele emisiuni de hårtii cu valoare internå,juridic se incadreazå in evaziune fiscalå calificatå.
De exemplu :o persoanå fizicå,cumpårå o locuintå prin intermediari, de la patronul la care este angajat si imprumutå bani din bancå,cumpåråtorul fiind si rudå;contabila intårzie plata salariilor de la o firmå,plåtind imprumutul.Prin manevre de plan si deturnare de comenzi,o parte din bani sånt recuperati din munca angajatilor,si restul se completeazå plåtind salariile intårziat,la altå firmå al aceluiasi patron.Este usor de recuperat 100000euro de la douå firme insumånd 100 angajati,prin muncå neplåtitå,si munca fostului debitor-rudå cåruia i se calculeazå un salar mare-necinstit fatå de asociatii firmelor si angajati neimplicati.In caz de unii angajati sånt concediati,si asociatii se retrag,debitorii de debitori-garantii,nu mai au de unde plåti sub forme diverse debitele si apar complicatii.Si alte rude de prin bånci,tot cu manevre de case si investitii,folosind resursele alocate de stat somerilor si pensionarilor.
In perioada de somaj,chiar dacå sindicatul plåteste alocatie,nu mai are dreptul så fie folosit fostul angajat ca garant,unii au abuzat si au umblat cu falsuri,transferånd debitele pe chirii sau convorbiri telefonice.Deci se ajunge la ilegalitåti de proportii si toate in defavoarea unor clienti si a båncii care pierde dobånzile.Si cei care au ca domeniu de activitate imobiliarele,desi in banci au oficii independente,confundå banca statului cu proprietatea privatå,abuzånd in acelasi fel de clienti fizici cu sume fixe-pensionari,si someri.
Un client imprumutå bani,cumpårå o locuintå,un teren,si grupe de clienti pensionari si someri,primesc mai tårziu alocatiile-faptic-debitorilor li se achitå datoria,recalculånd o ratå mai micå,plåtind lunar alocatia de somaj,sau pensie,cu sevicii bancare plåtite tot de utilizati.Si dacå unii dintre beneficiari cu imprumut achitat nu plåtesc ratele,intervin dereglåri contabile,si se recurge la asocieri si minimalizåri de taxe-cum este cazul chiriiilor sau suportului financiar acordat de stat persoanelor sårace-unii neavånd limite sau cunostintå de cauzå pretinzånd ,culmea culmilor,tot de la pågubiti,majoråri de taxe.Toate manevrele lucreazå in defavoarea statului si a institutiilor sale.
Acesta este un model concret faptic de cum si-au dobåndit unii casele si bunurile imobiliare si cum se jefuieste sistematic statul subminånd si sistemul de ocrotire socialå.
Caracatita speculatiilor legislative,prin intårzieri de plåti si inregistråri scriptice fictive la care se adaugå unele emisiuni de hårtii cu valoare internå,juridic se incadreazå in evaziune fiscalå calificatå.
De exemplu :o persoanå fizicå,cumpårå o locuintå prin intermediari, de la patronul la care este angajat si imprumutå bani din bancå,cumpåråtorul fiind si rudå;contabila intårzie plata salariilor de la o firmå,plåtind imprumutul.Prin manevre de plan si deturnare de comenzi,o parte din bani sånt recuperati din munca angajatilor,si restul se completeazå plåtind salariile intårziat,la altå firmå al aceluiasi patron.Este usor de recuperat 100000euro de la douå firme insumånd 100 angajati,prin muncå neplåtitå,si munca fostului debitor-rudå cåruia i se calculeazå un salar mare-necinstit fatå de asociatii firmelor si angajati neimplicati.In caz de unii angajati sånt concediati,si asociatii se retrag,debitorii de debitori-garantii,nu mai au de unde plåti sub forme diverse debitele si apar complicatii.Si alte rude de prin bånci,tot cu manevre de case si investitii,folosind resursele alocate de stat somerilor si pensionarilor.
In perioada de somaj,chiar dacå sindicatul plåteste alocatie,nu mai are dreptul så fie folosit fostul angajat ca garant,unii au abuzat si au umblat cu falsuri,transferånd debitele pe chirii sau convorbiri telefonice.Deci se ajunge la ilegalitåti de proportii si toate in defavoarea unor clienti si a båncii care pierde dobånzile.Si cei care au ca domeniu de activitate imobiliarele,desi in banci au oficii independente,confundå banca statului cu proprietatea privatå,abuzånd in acelasi fel de clienti fizici cu sume fixe-pensionari,si someri.
Un client imprumutå bani,cumpårå o locuintå,un teren,si grupe de clienti pensionari si someri,primesc mai tårziu alocatiile-faptic-debitorilor li se achitå datoria,recalculånd o ratå mai micå,plåtind lunar alocatia de somaj,sau pensie,cu sevicii bancare plåtite tot de utilizati.Si dacå unii dintre beneficiari cu imprumut achitat nu plåtesc ratele,intervin dereglåri contabile,si se recurge la asocieri si minimalizåri de taxe-cum este cazul chiriiilor sau suportului financiar acordat de stat persoanelor sårace-unii neavånd limite sau cunostintå de cauzå pretinzånd ,culmea culmilor,tot de la pågubiti,majoråri de taxe.Toate manevrele lucreazå in defavoarea statului si a institutiilor sale.
Acesta este un model concret faptic de cum si-au dobåndit unii casele si bunurile imobiliare si cum se jefuieste sistematic statul subminånd si sistemul de ocrotire socialå.
Sistemul de ocrotire si valorificare a resurselor financiare si materiale ale statului,folosite in favoarea cetåtenilor si a tårii ca atare,este doar partial invulnerabil,si pe acest considerent ,am convingerea cå infiintarea sistemelor bancare proprii cu sediu si functionare independentå,in oficiile statului Kela si Oficiul de ajutor social,Ministerul sånåtåtii,cu caserie,oficii destinate persoanelor defavorizate,si sårace,ar limita abuzurile,si ar infiinta noi locuri de muncå cu personal calificat in domeniile respective-care atrag dupå sine si administrarea bunurilor materiale vitale:locuintå , sånåtate,invåtåmånt-dupå caz-integrarea in cåmpul muncii.S-ar administra si consolida bugetul statului de la oameni ,prin oameni si pentru oameni,fårå så aducå prejudicii institutiilor particulare.
Cum ajungi patron? ai o idee de afaceri,mergi la scoalå,primesti licentå ,aplici un proiect viabil,imprumuti bani alocati de stat si demarezi afacerea,timp de 6 luni esti asistat de experti ai statului,si dacå nu obtii rezultatele planificate,le revizuiesti,sau afacerea este declaratå falimentarå,pentru a putea rambursa imprumuturile.Statul a pierdut multi bani si aici,prin cei care cunosc strategii legislative-dirijånd personal somer spre fondurile sindicatelor.
Tot din sistemele particulare provin si somerii ,sisteme intretinute partial de oficiile statului.Si vor apårea structuri sindicale ale unor intreprinzåtori particulari cu multe firme asociate,detasåndu-se de marile concerne ,administråndu-si fondurile si folosind fortå de muncå suplimentarå cind necesitåtile o impun,personal temporar angajat, dintre cursanti-studenti,elevi si pensionari,someri(cu reduceri taxe impozitare statul suportånd 8% -ajutor reciproc)påstrånd numårul de personal strict necesar,
fårå riscuri de disponibilizare.Astfel,banii sindicatelor,tot la membrii lor vor fi returnati sub diferite forme-avånd drept de a infiinta si oficiu de credite pe termen scurt,oficii de asiguråri cu restituiri sume la termen-sistem flexibil.
Preconizez cå in urmåtorii 20 ani,va dispårea sistemul de protectie socialå existent :sindicat-stat,datoritå cresterii ratei demografice dacå nu se i-au måsuri din timp in toate planurile vietii sociale-economic si politic.
Cum ajungi patron? ai o idee de afaceri,mergi la scoalå,primesti licentå ,aplici un proiect viabil,imprumuti bani alocati de stat si demarezi afacerea,timp de 6 luni esti asistat de experti ai statului,si dacå nu obtii rezultatele planificate,le revizuiesti,sau afacerea este declaratå falimentarå,pentru a putea rambursa imprumuturile.Statul a pierdut multi bani si aici,prin cei care cunosc strategii legislative-dirijånd personal somer spre fondurile sindicatelor.
Tot din sistemele particulare provin si somerii ,sisteme intretinute partial de oficiile statului.Si vor apårea structuri sindicale ale unor intreprinzåtori particulari cu multe firme asociate,detasåndu-se de marile concerne ,administråndu-si fondurile si folosind fortå de muncå suplimentarå cind necesitåtile o impun,personal temporar angajat, dintre cursanti-studenti,elevi si pensionari,someri(cu reduceri taxe impozitare statul suportånd 8% -ajutor reciproc)påstrånd numårul de personal strict necesar,
fårå riscuri de disponibilizare.Astfel,banii sindicatelor,tot la membrii lor vor fi returnati sub diferite forme-avånd drept de a infiinta si oficiu de credite pe termen scurt,oficii de asiguråri cu restituiri sume la termen-sistem flexibil.
Preconizez cå in urmåtorii 20 ani,va dispårea sistemul de protectie socialå existent :sindicat-stat,datoritå cresterii ratei demografice dacå nu se i-au måsuri din timp in toate planurile vietii sociale-economic si politic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu