Legenda mesterului Manole variante pe glob
In cultura altor popoare contopite precum apa cu alte lichide,s-au descoperit
scrieri asemånåtoare cu Legenele din Carpatii Meridionali.
In landul sud-european existå La storia Monseniore Manolo,care zidea si el
ceva,eroii fiind:
-Monsenior Manolo constructor de domuri;
-Jileta Brioshe,fostå Barbant,carturarå specializatå in tomuri si evidente
de epocå-e.n.(era noastrå-coloanå sonorå gåsiti pe you tube,ceva stråmosi
intr-o pioaså amintire-Ameno sau Era cu concert intr-o piatå bucuresteanå);
Ca si in legenda carpatinå,vene la el Jileta cårind la såni containere cu
maculaturå cultå,alimentånd portbagajul cerebral al acestuia,mare la stat si
mic la sfat.Schimbåri de date cronologice,au dovedit influenta beneficå asupra
necititorilor din acea vreme.MManolo construind o estradå pentru oratorii
divine si pågåne,fiind loc pentru toatå lumea,inså ca si umbra,nu ai umbrå,
nu stii cåt este ceasul,inså se data si se cataloga,o multime de trupuri fiind
arhivate clådind domul lui MManolo.Jileta apåruse dupå ce citise ei in stele
cam ce sacrifiicii trebuie så comitå så poatå dura domul;si asa apåruse Jileta
Brioshe,(fostå Barbanta in urma infierii de cåtre niste presbiterieni sciti)
o bladianå-tinut periferic suburbie a culturilor-care umbla la beregata ziditorilor
nåruinu-le strådaniile asa de-o teraså,un pridvor la hacienda din apropiere.
Eforturile fiind similare in cele douå epopee cu diferenta cå Jileta a refuzat
gratiile lui MManolo pe grad de cooperare ocupåndu-se doar de aprovizionarea
culturalå a monseniorului si a ortacilor såi la zi cu sau fårå umbrå,nedatat.
La ei se pråbuseau zidurile ziua,ca si constructorii veniti din schimbul trei,lipsiti
de spor de noapte,la acea vreme nefiind sindicatele fåcåtoare de minuni pe
statelede platå,pe santiere de lucru cu prelungiri.
In final,din ce materiale au mai råmas,pråbusite pe alåturi,au reusit så såvårseascå
model postmodernism one in all-la calcule de investitii,relatie ca pentru unu
materiale faptic,calculate ca pentru toate scriptic pret.
De aici derivå dictonul stråmosesc manoleian:"toti pentru unul si unul pentru toti".
In contemporaneitate suferind schimbåri de sector din:pentru=ca,rezultånd:
Toti ca unul simplificat.
In orientul indepårtat descoperiri de legende pe aceeasi temå,intr-un sat de pålårieri
confectioneri de accesorii ce se asorteazå cu incåltåmintea,Brodhalinciu legenda
la care eroii sånt:
-Mestari Muciinceai specialist in shindrile,si paie ergonomice;
-Haifanfån,fratele geamån,pictor de flori si tzoale medievale;
-Micutzocecurai grafologå pe tablete de lut cu forme ciudate,unele umane si nutritionistå.
Acestia,fratii Haifanfån si Muciinceai,construiau o pagondå ,n s-a pierdut pe
drumul istoriei,azi numindu-se pagodå cu trepte de templu.
Nåruirea devenise un obicei universal,si cum ei nu sånt ca toatå lumea,la ei se
nåruiau zilele.Ninjaliftos teoria de inåltare la cer.
Nutritionista de servici aducea impletitorilor zidari,tone de ofrande-de la altii-
obligånd constructorii så le consume altfel s-ar considera o lipså .Mai tårziu li s-a
explicat cå de respect era vorba.Si atunci unul intre Budha le-a prezis: ve-ti finaliza
constructia cind ve-ti såpa la baza sutelor de trepte tempelice,o usitå asa micå
precum corpurile voastre de unde vå duce liftul ( o roatå cu frånghii sistem
pe scripeti luat de la africanii cu piramidele cu tot cu ei-funiile lor fiind de måtase
se rupeau cam des inlocuite de arapi cu liane de savanå elastice si rezistente
disparibile dupå consum) pe platforma cu ghirlande in asteptarea celor ce au plecat
odatå cu voi cind s-a dat startul,acolo plasånd un stindard de måtase care så se
fålfåie in scånteie nemåtåsoase pe timp de ploaie-ei nu cunosteau paratråsnetul.
Legenda a fost duså in tinuturile africane de cåtre arapi,a cåror nume nu pot
fi scrise din lipså de spatii si memorii, cå pe la ei se obisnuieste adåugare de nume
si prenume ale tuturor stråmosilor incåt nu se mai stie a cårui tatå copii sint!
Africanii dorind så clådeascå o misiune la comanda nåvålitorilor colonisti,ei obisnuiti cu
drumurile,alergau asa cåteva zeci de kilometri dupå materiale,ei nestiind ce e aia o hartå
pentru orientare,au inhåtat din mers niste brichete de goldenligue-revenind la bazå
chestiile alea aurii nepotrivindu-se cu bambusul si burdufurile din piei de animale,au fost
schimbate cu materiale mai crestinesti-ei incå mai aleargå upå råspunsuri si solutii.
