Fårå a fi eruditå in domeniu,orice om are cunostintå de diferentele lingvistice existente in lume,pornind de la cele mai simple,nationale,regionalismele,pina la cele mai complicate pe areale continentale divizate.Filologii dispun de multiple recenzii de resort, ultimele domenii de studiu fiind gramatica comparativå,o analiza amplå al structurilor fonetice si scrierilor
inserate in gramatica limbiirespective.Studiile respective aparent nesemnificative constituie motivatii fundamentale in studiul altor discipline ca medicina si sociologia.
Alfabetul materia de baza a unei limbi iti arata ceea ce auzi,in forme dezvoltate de natiunea respectiva,sau grupul social si exista forme total diferite:arab,chinez-asiatic,rusesc s-limbi slave,grecesc etc.Fonetic sant multe asemånåri ca pronunctie,insa scrierea difera categoric.
Am plecat de la un studiu comparativ intre limba finlandezå si limba romånå exprimånd dificultåtile intåmpinate in a intelege sensul real al oricårei expresii absolut necesar in eliminarea confuziilor care pot genera drame,dincolo de partea comicå.
Fonetic- pronunctie,si scriere plecånd de la alfabet sånt deosebiri . Pentru finlandezul ce ar incerca sa invete limba romanå reprezintå bariere serioase pronunctia corelata cu scrierea.Pentru romån sånt bariere privind doar scrierea. alfabetul limbei romåne
Diferente de alfabet scriere:
ro: s,t -cu virgulå postatå sub litera s si respectiv t,å -un a cu cåciulitå,si i cu cåciulitå, oamenii nu au renuntat la scrierea veche-rar folosit q,y,w, la care se adaugå grupe-diftongi cu pronunctie ce nu existå in finlandezå:ce,ci,ge,gi;
-che,chi(ke,ki echivalent),ghe,ghi;j pronuntat diferit doar prin exprimare foneticå poate fi demonstrat.Italienii,francezii,nemtii,rusii,si asiaticii partial pot invåta cu usurintå pronunctia limbii romåne si cea finlandezå-gramatica fiind aproape imposibilå de aprofundat datoritå mutatiilor continue si a dificultatilor.
alfabetul finlandez-aakkoset
Cum ar scrie un finic dupå auz ,cuvinte romånesti,unele nestiind, probabil folosind diftongi din limba englezå: ghidon=gidon;gheatå=geatå ;cirese=chea-re-shee(chea- engl,niinkun halpa +she (shery)-se on kirsikka-mahdotonta sanoisi reilu mahu.ÄLÄ.......... even dont think to touch the grammaire.
Multi oameni de litere cercetåtori,studiind in Romania la scimb de expierentå in universitåti au concluzionat dificultatile de intelegere si invåtare in munca lor,gåndind fireste comparativ.Sånt cetåteni de origine romånå care au invatat mult mai usor finlandeza,dar acestia sånt etnici maghiari limba ungarå apartinånd grupului filologic ugrofinic din care face parte si limba finlandezå,pronunctia cu mici diferente de accent fiind aproape identicå.
Toti acesti oameni de stiintå si culturå,prin copiii lor, noile generatii de uussuomalaiset,au initiat si fondat centre de studiere a limbii finlandeze in Romania in marile orase universitare,profesori fiind chiar copii finlandezi,plecati la studii si afaceri, si invers in relatiile bilaterale.Din punctul de vedere al omului simplu asa ca mine,pozitiv este intelegerea si acceptarea barierelor de integrare, din partea autoritåtilor finice,care acordånd circumstante atenuante in comunicare,au distrus barierele discriminatorii in diverse låturi sociale ale vietii de zi cu zi privind ocrotirea socialå-acuitatea filologicå=kielitaito,reprezentand doar criterii de selectie preferentiale ale unor angajatori .Impactul social al acestor diferente isi pun amprenta la modul general asupra individului si la nivel de grup,in efortul de integrare prin dobandirea bagajului filologic necesar comunicårii intre oameni,
fårå de care ar fi extrem de dificilå orice relatie interumanå la nivelul cerintelor actuale,omenirea intorcåndu-se la perioada omului de Cromanignon al comunei primitive.Desi simbolistica modernå prin comportament si tinutå,la unele exemplare bipede redå conexiunele ancestrale cu epoca cuneiformelor si a Neanderthalilor.
Dizertatia mea pe teme filologice,suna ca o banalå expunere pentru acei ce iti apar in drum incercånd sa-ti arate prin acrosåri de genul:de cåti ani esti in Finlanda-o ooooooooo si vai ce bine vorbesti sau ce excrecabil,abordåndu-te cu eforturi vizibile sa-ti demonstreze tie sau urechilor mobilelor interceptate de peretii clådirilor din apropiere,probabil acrosare test pentru obtinerea vreunui job de care tu habarnuai ca ai fost nominalizatå så candidezi.
Luate separat si analizate profund,sånt sectoare filologice nationale care nu suporta nici un grad de comparatie,in contestul unicitatii si individualismului creatorului care este omul.
ps. Iaca de aia am incercat så compun exercitii gramaticale pe alte criterii de constituire,pentru cå fiecare stråin gåndeste si in limba pe care o cunoaste,alta decåt cea studiatå, ca de exemplu in finlandezå:-ce se intåmplå daca lipsesc doua puncte pe a,sau nu sånt duble anumite consoane-sau in romånå dacå lipseste cåciulita pe a -vezi exemplu de mai sus(låturi-laturi) inclusiv sensuri diferite ale aceluiasi cuvånt-fårå så mentionez-sinonime,antonime,omonime,si alte denumiri lexicale datoritå cårora as face båtåturi la creier.Automatisme textuale pe care copiii le asimileazå cu usurintå unii invåtånd simultan mai multe limbi,scoala si familie,si doar scoalå,de la creså incepånd, care ajutå la orice virstå mult mai eficient pe un mahu så poatå exprima ceva inteligibil in comunicare.
esim.dialogi:
-mitå näit?
-joka + sijamuoto.-ii råspund cuvåntul de bazå si så adauge el declinarea corectå care se subåntelege,dacå chiar vrea så stie ce våd
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu